STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCLĂ

Datele colectate prin Studiul de referință stau la baza estimării numărului de persoane aflate în risc de sărăcie de pe raza teritoriului SDL. Pentru această estimare s-a utilizat metodologia UE (indicatorul relativ de măsurare) ce ia în calcul un prag al riscului de sărăcie stabilit la 60 % din mediana națională a veniturilor disponibile pe adult-echivalent.  Din corelația realizată între numărul /componența familie și venitul declarat, au reieșit următoarele ponderi ale populației aflate în risc de sărăcie și excluziune socială estimate pe ZUM și ZUF aferente SDL.

Populația aflată în risc de sărăcie și excluziune socială estimată la nivelul ZUM-urilor și ZUF-urilor din Strategia de Dezvoltare Locală

ZUM                                      %                             ZUF                                                                                  %

ZUM A. Mociur                50.91                      ZUF 1 – Lunca Pomostului și Ind. Mociur              22.83

ZUM B. Dealu Crucii        33.33                     ZUF 2 – Rânduri, Orașul Vechi Muncitoresc          20.78

ZUM C. Traian Lalescu    35.00                     ZUF 3 – Libertății, Independenței, Pod TMK         10.00

ZUM D. Moara Juracek  31.25                     ZUF 4 – Cartier Stavila și Marginea                           15.42

ZUM E. Colonia Baraj      22.22                     ZUF 5 – Cartierul Lend                                                 9.23

Medie ZUM (ponderată)                              40.22     Medie ZUF (ponderată)                                             18.88

Estimarea numărului de persoane din teritoriul SDL

Populație estimată Teritoriu SDL (estimat) Total ZUM ZUM A Mociur ZUM B Dealu Crucii ZUM C  Traian Lalescu ZUM D Moara Juracek ZUM E Colonia Baraj
Nr. persoane 19.444 2.244 910 1.165 72 47 50

 

Categorii de vârstă Total SDL Total ZUF Total ZUM ZUM A Mociur ZUM B Dealu Crucii ZUM C  Traian Lalescu ZUM D Moara Juracek ZUM E Colonia Baraj
Între 0-17 ani 26% 21% 37% 44,57% 29,34% 48,61% 42,55% 46,00%
Între 18-64 ani 58% 59% 58% 49,85% 61,81% 48,61% 57,45% 44,00%
Peste 65 ani 16% 20% 7% 5,57% 8,86% 2,78% 0,00% 10,00%

Indicatori cheie și praguri minimale pentru validarea zonelor urbane marginalizate incluse în SDL GAL Reșița, calculați în cadrul Studiului de Referință

Criterii Indicatori cheie Prag minimal ZUM A Mociur ZUM B Dealu Crucii ZUM C  Traian Lalescu ZUM D Moara Juracek ZUM E Colonia Baraj
Capital uman

 

 

Proporția populației de 15-64 de ani care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu) 22 % 38,12 % 34,32 % 22,97 % 47,54 % 26,76 %
Proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice 8 % 17,27 % 43,7 % 50 % 31,25 % 27,78 %
Proporția copiilor și adolescenților (0-17 ani) din populația totală 20,5 % 44,57 % 29,34 % 47,3 % 40,98 % 28,98 %
Ocuparea forței de muncă Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii și nici nu urmează o formă de învățământ 22,5 % 61,81 % 37,03 % 50 % 43,75 % 33,33 %
Locuire Proporția locuințelor supraaglomerate (< 15,33 m2 pe persoană) 54  % 71,82 % 56,3 % 100 % 100 % 56,25 %
Nesiguranță locativă: proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în proprietate personală 12 % 83,64 % 34,04 % 90 % 93,75% 77,78 %

Nivelul de calificare al adulților din gospodăriile chestionate

ZUM A Mociur ZUM B Dealu Crucii ZUM C  Traian Lalescu ZUM D Moara Juracek ZUM E Colonia Baraj
Adult 1 (respondent) Adult 2 (soț/soție) Adult 1 (respondent) Adult 2 (soț/soție) Adult 1 (respondent) Adult 2 (soț/soție) Adult 1 (respondent) Adult 2 (soț/soție) Adult 1 (respondent) Adult 2 (soț/soție)
62,73% 46,36% 34,07% 34,07% 55,97% 15,00% 50 % 56,25% 44,44% 5,56%

Proporția populației de 15 – 64 de ani care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu)

ZUM A Mociur ZUM B Dealu Crucii ZUM C  Traian Lalescu ZUM D Moara Juracek ZUM E Colonia Baraj
38.12% 34.32% 22.97% 47.54% 26.67%

Proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice

ZUM A Mociur ZUM B Dealu Crucii ZUM C  Traian Lalescu ZUM D Moara Juracek ZUM E Colonia Baraj
17,27 % 43,7 % 50 % 31,25 % 27,78 %

Gradul de ocupare al membrilor familiei

ZUM A Mociur ZUM B Dealu Crucii ZUM C  Traian Lalescu ZUM D Moara Juracek ZUM E Colonia Baraj
34% 50,37 % 15 % 37,50 % 50,00 %

Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii și nici nu urmează o formă de învățământ

ZUM A Mociur ZUM B Dealu Crucii ZUM C  Traian Lalescu ZUM D Moara Juracek ZUM E Colonia Baraj
61,81 % 37,03 % 50 % 43,75 % 33,33 %

Venitul lunar net al familiei

  ZUM A Mociur ZUM B Dealu Crucii ZUM C  Traian Lalescu ZUM D Moara Juracek ZUM E Colonia Baraj
Sub 1.000 lei 50.91 % 33.33 % 35,00 % 31,25% 22,22%
între 1.001 – 2.000 lei 41.82 % 47.41 % 20,00 % 50,00% 44,44%
Peste 2.000 lei 6.36 % 15.56 % 10,00 % 6,25% 5,56%
Fără venit 0.00 % 0.74 % 5,00 % 0,00% 0,00%
  ZUF 1 ZUF 2 ZUF 3 ZUF 4 ZUF 5
Sub 1.000 lei 22,83% 20,78% 10,00% 15,42% 9,23%
între 1.001 – 2.000 lei 34,78% 32,21% 18,33% 26,67% 44,62%
Peste 2.000 lei 41,30% 44,42% 71,67% 53,75% 46,15%
Fără venit 0,00% 0,52% 0,00% 0,00% 0,00%

Poate mai mult decât alte orașe, Reșița s-a confruntat în ultimele decade cu un susținut declin demografic accelerat de restructurarea industriei grele a orașului. În perioada comunismului, UCMR Reșița era cea mai mare întreprindere de stat din economia României în ceea ce priveşte cifra de afaceri, capitalul social şi numărul de angajaţi, numărul total al angajaţilor în această perioadă depășind 22.000 de persoane. Împreună cu Combinatul Siderurgic Reșița, numărul de salariați în industria grea a orașul depășea în vremurile de glorie 35.000 de persoane, un volum care se reflecta în tipologia stocului locativ, numărul ridicat de ansambluri rezidențiale pentru muncitori/nefamiliști, ulterior abandonate, și o serie întreagă de facilități (eg. cantine, magazine, spații de servicii) care au rămas fără utilizare după restructurarea acestor două uzine. În prezent, UCMR și TMK (fostul CSR) mai angajează aproximativ 1500 de persoane, împreună. O mare parte din aces stoc construit devenit redundant a intrat ulterior în proprietate publică, depășind capacitatea de investiții în mentenanță, cu atât mai mult în reconversie. În plus, declinul demografic influențează negativ atractivitatea orașului pentru investitori, sceptici și privire la oportunitatea de a investi în fabrici și puncte de lucru într-un oraș cu o tendință foarte proeminentă de îmbătrânie.

Toate acestea au creat premisele accentuării problemelor de marginalizare cu care se confruntă unele cartiere din oraș, în prezent pungi de sărăcie. Fără nicio excepție, reprezentanții partenerilor sociali prezenți la consultări din domeniile social, medical, educațional, au fost de părere că problema sărăciei în Reșița este una în creștere, atât ca scară cât și din punct de vedere al complexității și implicațiilor.

Acest context al Reșiței face însă ca populația din ZUM, eminamente tânără, să reprezinte și o oportunitate pentru oraș, dacă eforturile partenerilor locali dau roade și se vor vedea rezultate și impact în materie de incluziune socială, creșterea nivelului de educare și participarea la economia formală.

Poziționarea geografică

Puncte tari Puncte slabe
ZUM A. Mociur și ZUM C. Traian Lalescu: Poziționare centrală în cadrul orașului

ZUM A. Mociur, ZUM C. Traian Lalescu, ZUM D. Moara Jurack: deservire bună și acces facil la transport public

ZUM A.Mociur: Deși central, izolat prin bariere fizice (râu și calea ferată); căi de acces degradate, nesigure, ilegale;

ZUM B. Dealu Crucii: Poziționat peste deal, izolat de restul orașului, între halda de zgură și uzină, fiind astfel expus și la poluare; Accesibilitate redusă în zonă, lipsă transport public);

ZUM E. Colonia Barajului: poziționat foarte departe de oraș, izolat de râu, acces dificil prin pasarelă pietonală îngustă, peste râu; transport în comun insuficient;

Oportunități Amenințări
Posibilitatea de a accesa finanțare prin GAL Reșița pentru creșterea accesibilității în siguranță a ZUMurilor; ZUM E. Colonia Barajului și ZUM B. Dealu Crucii: vulnerabil la vreme rea (drum închis pe timp de iarnă);

ZUM E. Colonia Barajului: scump și nejustificat dpdv populație deservirea cu transportului public frecvent si acces rutier (pod peste râu);

Populația și caracteristicile demografice

Puncte tari Puncte slabe
Toate ZUM-urile: Procent ridicat de tineri, față de populația la nivelul orașului care se confruntă cu tendință de îmbătrânire; Toate ZUM-urile: procent ridicat de persoane cu dizabilități, boli cronice sau alte forme de boală care le limitează activitatea zilnică;
Oportunități Amenințări
Îmbătrânirea populației în oraș/județ/țară poate crește disponibilitatea și interesul de a dedica atenție și resurse pentru integrarea populației din Zone Marginalizate; Lipsa sprijin în planning familial și educație sexuală conduce la familii numeroase, mame minore, vulnerabilitate crescută în fața sărăciei și excluziunii sociale;

Ocuparea, mediul de afaceri la nivel local și protecția socială

Puncte tari Puncte slabe
Toate ZUM-urile: Înființarea Școalii Duale, lansată începând cu 2017 în Reșița ce permite calificarea mai facilă, urmată de angajare, a tinerilor;

Toate ZUM-urile: Creșterea interesului (reieșită din consultări) în educație și calificare a copiilor/tinerilor, pe fondul eforturilor ONGurilor/mediatorilor școlari ș.a.

Toate ZUM-urile: Încadrarea foarte redusă a populației active din ZUM-uri în locuri de muncă; Procent ridicat de persoane între 15-64 de ani fără calificare si neicadrați pe piata formală a muncii (în special femei); Nivel de educație scăzut în rândul adulților; Un număr foarte ridicat de persoane care au ca sursă principală de venit ajutoarele sociale;
Oportunități Amenințări
Creșterea investițiilor private și a interesului din partea investitorilor în Mun. Reșița, pe fondul supra-saturării orașelor mari din proximitate (eg. Timișoara), care va crește oferta de locuri de muncă pe plan local Interes redus și reticență a firmelor pentru angajarea persoanelor provenite din ZUM;

Calificările pot fi accesate doar absolvind 10 clase, în prag dificil de trecut pentru multe persoane din ZUM;

Educația

Puncte tari Puncte slabe
ZUM A.Mociur, ZUM B. Dealu Crucii, ZUM C. Traian Lalescu: majoritatea copiilor cu vârste școlare frecventează școala;

ZUM A.Mociur: Prezența unui mediator școlar dedicat acelei zone;

 

Toate ZUM-urile: Randament școlar redus și părăsire timpurie a școlii; lipsă motivație și interes față de școală; % ridicat de copii cu CES; nivel de educație scăzută a adulților; ZUM A.Mociur, ZUM B. Dealu Crucii: Spații școlare degradate și inadecvate; Desfășurarea concomitentă a cursurilor pentru mai multe niveluri educaționale în aceeași sală;
Oportunități Amenințări
Toate ZUM-urile:  Exemplu de bună practică de program de integrare a elevilor defavorizați în școlile de masă testat pe plan local (în cazul copiilor cu dizabilități, implementat de Centrul Primăvara); Toate ZUM-urile: Programul de sprijin pentru copii cu CES, care nu încurajează îmbunătățirea performanței școlare; Discriminarea și integrarea dificilă a elevilor din ZUM-uri în școlile de masă din oraș, începând cu ciclul gimnazial.

Locuirea și accesul la utilități

Puncte tari Puncte slabe
Toate ZUM-urile: Numeroase cazuri de îmbunătățire aduse locuințelor de către locuitori. Toate ZUM-urile: degradare avansată a locuințelor proprietate publică; supraaglomerare locativă; nesiguranță locativă;

ZUM B. Dealu Crucii: areal locuire informală (fără forme legale);

ZUM A.Mociur, ZUM C. Traian Lalescu, ZUM D.Moara Juracek: rețele improvizate de electricitate; racordare parțială/ deficitară la canalizare; instalații încălzire improprii; ocupare ilegală a unor locuințe;

ZUM E. Colonia Barajului: fără acces la utilități publice.

Oportunități Amenințări
Toate ZUM-urile: Clădiri și terenuri disponibile în oraș pentru dezvoltarea (prin reconversie/modernizare) de locuințe publice; Toate ZUM-urile: insuficientă cunoaștere și asumare a drepturilor și responsabilităților chiriaș VS proprietar, pe fondul legislației fragmentate și confuze, ceea ce contribuie la gestiunea necorespunzătoare a acestora; Stoc de locuințe sociale insuficient pentru nevoile orașului și ineficient gestionat.

Accesul la instituții și servici publice (în principal servicii sociale, medicale/ medico-sociale)

Puncte tari Puncte slabe
ZUM A.Mociur, ZUM C. Traian Lalescu: acces facil la instituții și servicii publice datorită amplasării aproape de centru a acestor ZUM-uri; ZUM B. Dealu Crucii, ZUM E. Colonia Baraj: Acces dificil la instituții și servicii publice, din cauza poziționării geografice a celor două zone.

Toate ZUM-urile: Acces redus la servicii medicale de prevenție și de educație sanitare;

Oportunități Amenințări
Viitorul tramvai (proiect în pregătire) va asigura o conectivitate mai bună a  ZUM C. și ZUM D.; Accesibilitatea dificilă descurajează oamenii din ZUM să solicite/accesese servicii publice, ceea ce afectează negativ starea lor de sănătate și sărăcie;

Organizarea și coeziunea comunității și relațiile cu exteriorul

Puncte tari Puncte slabe
În special ZUM D.Moara Juracek  – coeziune puternică a comunității; Toate ZUMurile: Imagine negativă în percepția locuitorilor din restul orașului (Mociur și Dealu Crucii – reputația cea mai rea); Preponderend în ZUM A.Mociur, ZUM B.Dealu Crucii, ZUM C.Traian Lalescu: neasumarea etniei rome a locuitorilor din aceste zone / declararea ei doar în anumite situații (eg. în focus grupuri oamenii se declară de etnie romă, în chestionarele cantitative s-au declarat de etnie română);
Oportunități Amenințări
Creșterea vizibilității și interacțiunii între cetățeni prin diferite proiecte atenuează din preconcepțiile reșițenilor privind loc din ZUM. Toate ZUM-urile: Perpetuarea atitudinii discriminatorie a locuitorilor din restul orașului față de locuitorii din ZUM.

Proiecte desfășurate anterior în zonă

Puncte tari Puncte slabe
ZUM A.Mociur: activitate relativ constantă a ONGurilor locale în această zonă; Toate ZUM-urile: au beneficiat de proiecte diverse, implementate de ONGuri locale în ultimii ani; Toate ZUM-urile: Lipsa de continuitate și consistență (amploare) a programelor pe toate domeniile;

 

Oportunități Amenințări
Toate ZUM-urile: Existența unor centre de educație incluzivă și programe de aftershool în oraș, care desfășoară activități cu copiii din ZUM-uri: Centrul de zi ABC, Centrul Maria, Centrul Primavara, Centrul de voluntariat Mansarda; Nesustenabilitatea ca resurse umane și financiare, capacitatea redusă de acțiune și coordonare din partea societății civile și a instituțiilor raportat la amploarea situației de sărăcie și excluziune socială din oraș;

Comunitățile din ZUM sunt relativ diferite ca dinamică și compoziție, fapt influențat de istoricul formării acestora, dimensiune și tipologia locativă.

ZUM A. Mociur, comunitate tip ghetou în blocuri fostă colonie de muncitori, este caracterizată de supra-aglomerare/concentrare foarte mare de populație într-un spațiu locativ proiectat pentru un număr mult mai mic de locuitori. Astfel, comunitatea este scindată între persoane care își îngrijesc locuințele și curățenia în spațiile comune și alte persoane (văzuți a fi o minoritate) care neglijeazăcurățenia pentru care ceilalți fac eforturi. Cei din urmă sunt cu precădere familii disfuncționale, cu adulți dependenți de alcool, cu parcurs infracțional, uneori ocupând în mod abuziv (fără forme legale) locuințele respective. Din declarațiile colectate în urma focus grupului, coeziunea /simțul de comunitate a crescut în timp, locatarii organizându-se într-o asociațiede locatari (al cărei reprezentant, dl Bighy Istvan, a fost numit și membru în CD GAL). Asociația de locatari angajează o persoană care face curățenie pe scara blocurilor și în spațiile din jurul blocurilor, însă cetățenii deplâng faptul că această curățenie nu este menținută/respectată de toți locatarii.  Așadar, conflictele din comunitate apar, așa cum reiese din opiniile exprimate în focus grup, în special din disensiuni privind spațiile comune, dar și certuri ale copiilor care sunt preluate și se extind în certuri ale adulților părinți (eg. ”la locul de joacă sunt 2 leagăne pentru 200 de copii, vă dați seama că se ceartă pe ele copii, și-apoi ne certăm și noi de la ei”).

Similar tipologiei de relații din ZUM A. Mociur se înscrie și ZUM C. Traian Lalescu 18. O parte dintre locatari sunt atenți cu curățenia în spațiile comune, iar alții sunt acuzați de ceilalți că ”fac murdar”, ”distrug”, dezvoltă tot felul de improvizații inadecvate și estetic și ca siguranță.

ZUM B. Dealu Crucii (în limbaj popular Dealu Mare) este o zonă mai extinsă ca suprafață, cu locuințe individuale sau duplexuri, unde concentrarea mai redusăși lipsa spațiilor publice care să faciliteze interacțiunea oamenilor se reflectă într-o mai mică indicidentă a disensiunilor din comunitate, dar și o coeziune mai redusă a acestora. Relațiile din comunitate sunt uneori disturbate de certuri între familii/clanuri, așa cum reiese din presa locală. ZUM D. Moara Juracek se diferențiază de celalte ZUMuri prin faptul că comunitatea este mai unită, existând multe relații de rudenie dezvoltate gradual între cei prezenți. ZUM E. Colonia Baraj este cea mai puțin coezivă, fiind compusă din câteva familii care locuiesc în imobilul fostei colonii de muncitori și niste locuitori în case individuale gospodării de tip rural, cu foarte puține interacțiuni între aceștia. Dată fiind distanța față de oraș și lipsa oricăror servicii publice și de consum în zonă, cei din zonă petrec mult timp deplasându-se spre oraș pentru locuri de muncă, aprovizionare, școală ș.a.

Relația comunității cu autoritățile locale (tipul și calitatea comunicării, impactul intervențiilor anterioare, satisfacția cetățenilor cu activitatea autorităților, accesul la și calitatea serviciilor existente, încredere în autoritățile locale etc.)

În relație cu autoritățile locale, cele mai multe declarații și opinii ale rezidenților din ZUM colectate în focus grupuri și întruniri publice manifestă frustare și nemulțumire. Dată fiind proporția mare a celor din ZUM care locuiesc în stoc locativ public, cele mai multe nemulțumiri sunt legate de lipsa investițiilor în mentenanța clădirilor de locuit.

A fost remarcat că multe dintre întâlnirile care au avut loc în contextul pregării strategiei GAL au reprezentant prima interacțiune și comunicare directă între reprezentanți ai primăriei și comunitățile din ZUM. Comunicarea, ca frecvență, tip și calitate, e influențată spre negativ și ca urmare a faptului că atribuțiunile în primărie sunt foarte divizate, iar oamenii din comunitate nu știu/nu au acces la cei care au o legătura directă cu problema specifică cu care se confruntă. Se remarcă în plus că nu există nici o experiență a locuitorilor ZUM de a semnala/sesiza/de a se organiza pentru a notifica probleme și a-și revendica drepturile. Spre exemplu, reprezentanții serviciilor publice (a se vedea întâlnirea tematică din 19 oct, Anexa 25 au declarat că primesc foarte puține sesizări, iar legat de unele aspecte chiar nicio sesizare.

Încrederea în autoritatea locală este foarte redusă, fapt ce nu caracterizează în mod specific comunitățile din ZUM, ci toată populația Reșiței în ansamblul său. Reșițenii sunt caracterizați în general de lipsa încrederii și dezamăgire față de autorități, ceea ce este și o consecință a faptului că ultimii doi edili ai orașului au fost condamnați și au ispășit pedepse cu închisoarea privind fapte de corupție în relație cu utilizarea fondurilor publice pe care le-au gestionat.

Relația comunității cu societatea civilă (cu precădere din prisma intervențiilor anterioare)

Cele mai cunoscute și apreciate două organizații ale societății civile de comunitățile din ZUM sunt Fundația Humanitas Pro Deo (care desfășoară programe de afterschool și lucru cu copii în Mociur și Dealu Crucii) și Asociația Nevo Parudimos, care e implicată în desfășurarea a diferite proiecte de promovare a incluziunii sociale a romilor. Deși activitatea lor este apreciată, aceste două organizații însă nu sunt cunoscute în – și nici nu au capacitatea de a acoperi – toate ZUM din oraș și nevoile cu care se confruntă acestea.  Alte organizații desfășoară activități pentru nevoi specifice (eg. lucrul cu persoane cu dizabilități – Asociația pentru Copii Primăverii) și sunt cunoscute doar de familii care se confruntă cu astfel de nevoi. Un proiect apreciat a fost și Grădinița Estivală, desfășurat în Mociur de Salvați Copii, implicând copii preșcolari în activități educaționale, inclusiv de educație sanitară, pe timpul vacanței de vară. Din discuțiile cu oameni, există și percepția că proiectele ONGurilor, disparate, discontinue, sunt în fapt o sursă de bani pentru ONGuri și nu neaparat de impact în comunitate. Acest fapt este și o urmare a lipsei capacității ONGurilor locale de a acționa susținut, sustenabil, într-o abordare integrată și pe termen lung, pentru a construi relații de încrede și a genera rezultate durabile.

Relația comunității cu presa locală (cu accent pe imaginea comunității în presa locală)

Comunitățile marginalizate din Reșița au în general o imagine negativă hiperbolizată de presa locală, uneori cu ecouri și în presa națională. Aceasta se transpune într-o escaladare a reticenței și discriminării cetățenilor din restul orașului față de rezidenții din ZUM. Spre exemplu, la focus grupuri oameni din ZUM au declat că nu poți să chemi taxi în cartierul din care provin, ca taximetriștii pleacă din start de la premiza că rezidenții de acolo n-o să plătească/ sunt scandalagii/bețivi ș.a.. Angajatorii discriminează pe cei ce provin din aceste cartiere, generalizând că oamenii sunt neserioși, că fură etc. Cu toate acestea, la discuția cu repreprezentanții poliției (a se vedea întâlnirea tematică din 20 oct), polițiști prezențiau fost de părere că presa în general exagerează scandalurile din ZUM fiind în căutare de senzațional și că scandaluri care implică în fapt 2-4 oamenisunt prezentate în presă ca a fi implicat un întreg cartier.

Obiectivele specifice ale SDL GAL Reșița acoperă sectoarele tematice: infrastructură, mobilitate urbană, spații publice urbane, locuire, ocupare, educaţie, acces la servicii, comunitate şi imagine publică, fiind formulate, detaliate și transpuse în măsuri și intervenții pe baza unui larg proces consultativ, pornind de la analiza de nevoi și evaluarea problemelor și resurselor sociale, economice și de mediu din teritoriu. SDL va promova și asigura, prin tipologia măsurilor și a finanțării, o abordare integrată a problemelor identitificate în ZUM. Astfel, obiectivele specifice (OS) ale SDL GAL Reșița sunt:

Obiectiv Specific 1. Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire din zonele marginalizate

  • Complementaritatea cu alte documente strategice:

Acest OS este corelat cu obiectivele ”Strategiei Naționale privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2015-2020”, respectiv obiectivul 2.6 care se referă la asigurarea accesului la servicii de locuire, în special pentru persoanele fără adăpost și pentru alte persoane care nu își pot permite o locuință. Punctul 2.6.1. din strategia națională vizează punctual Creșterea accesibilității și îmbunătățirea calității locuințelor, în special pentru populația vulnerabilă.

În plus, acest OS al SDL, se regăsește ca direcție de acțiune și în ”Strategia Guvernului României de Incluziune a Cetățenilor Români aparținând Minorității Romilor 2012-2020” care include, printre obiectivele sale specifice ”Asigurarea condiţiilor decente de locuit în comunităţile defavorizate din punct de vedere economic şi social, inclusiv în comunitățile de romi, precum şi asigurarea accesului la servicii publice şi la infrastructura de utilităţi publice.” Ca parte din acest obiectic strategic, strategia națională menționată vizează ca priorități:  realizarea de construcţii de locuinţe sociale la care să aibă acces nediscriminatoriu cetăţenii români aparținând minorității rome cu venituri reduse (prioritatea nr. 1); reabilitarea unor clădiri, aflate în proprietatea autorităţilor administraţiei publice locale, din zonele cu populație romă defavorizată (prioritatea nr. 2);  identificarea aşezărilor informale în vederea dezvoltării unor politici adecvate (prioritatea nr. 6). Toate aceste priorități ale strategiei guvernamentale se regăsesc și în măsurile și intervențiile propuse prin SDL GAL Reșița, pentru atingerea OS 1.

Obiectiv Specific 2. Creșterea accesibilității și conectivității cartierelor marginalizate, pentru facilitarea accesului rapid și în siguranță al celor din cartiere la servicii publice și oportunități de muncă..

  • Problema: Condiții de locuire precară

În toate ZUM-urile din oraș,locuințele se află într-ostare avansată de degradare, cu racordare deficitară la utilități, unele dintre acestea devenind nesigure structural sau fiind amplasate în imobile inadecvate locuirii. Proporția locuințelor supraaglomerate este foarte ridicată, iar locuitorii se confruntă cu un grad ridicat de nesiguranță locativă (lipsa contractelor/formelor legale, contracte pe termen foarte scurt).

Sinteza măsurilor propuse, obiectivul specific corespunzător și grupul țintă vizat

Nr Măsura propusă Obiectiv specific Grup țintă vizat
1 Îmbunătățirea condițiilor de locuire în stocul locativ public; OS1 Persoane în risc de sărăcie
2 Relocarea familiilor ce locuiesc în locuințe publice izolate, supra-aglomerate și/sau nesigure structural; OS1 Persoane în risc de sărăcie
3 Sprijin pentru creșterea siguranței locative a persoanelor din ZUM din perspectiva formelor legale și a actelor OS1 Persoane în risc de sărăcie

Persoane care nu au acte

4 Implicarea comunității în lucrările de renovare, inclusiv prin calificare la locul de muncă. OS1 Persoane în risc de sărăcie
  • Problema 2: Accesibilitate redusă sau dificilă, organizată în condiții de nesiguranță

Accesul în unele din ZUM-uri se realizează prin căi de acces (rutiere sau pietonale) degradate, nesigure și/sau informale. De asemenea, amplasarea izolată a unora dintre ZUM-uri și racordarea deficitară la transport publicîngreunează accesul locuitorilor la locuri de muncă, la servicii publice de sănătate, educație, sociale și la aprovizionare.

Sinteza măsurilor propuse, obiectivul specific corespunzător și grupul țintă vizat

Nr Măsura propusă Obiectiv specific Grup țintă vizat
5 Creșterea accesibilității pietonale în condiții de siguranță a locuitorilor din ZUM Mociur; OS2 Persoane în risc de sărăcie
6 Modernizarea drumurilor de acces spre ZUM Dealu Crucii și ZUM Mociur, pentru extinderea transportului public și accesibilitatea (mai) facilă a echipajelor de intervenție; OS2 Persoane în risc de sărăcie
7 Modernizarea străzilor din ZUM Mociur și ZUM Dealu Crucii; OS2 Persoane în risc de sărăcie

Educație

  • Problema: Randament redus școlar și risc de părăsire timpurie a școlii

Analiza diagnostic a relevat faptul că există o foarte mare incidență a adulților care nu au terminat 8 clase, iar copii din ZUM-uri au dificultăți de a ține pasul cu performanțele școlare ale copiilor din celelalte medii. Există deopotrivă o problemă a nedecvării spațiilor școlare din ZUM-uri la nevoile din cartier, dar și o amplă discriminare ascunsă în școlile de masă față de copii care provind din ZUMuri.

Sinteza măsurilor propuse, obiectivul specific corespunzător și grupul țintă vizat

Nr Măsura propusă Obiectiv specific Grup țintă vizat
8 Creșterea participării și a rezultatelor copiilor la grădiniță și școală; OS3 Persoane în risc de sărăcie

Copii în situații de dificultate

Părinți/ tutori/ îngrijitori informali ai ante-preșcolarilor/preșcolarilor/elevilor cu risc de părăsire timpurie a școlii;

9 Sprijin în integrarea copiilor din ZUM în școlile de masă; OS3

Ocupare

  • Problema: Încadrare redusă în locuri de muncă din economia formală

Nivelul scăzut de educație și calificare profesională a adulților cauzează mari dificultăți în încadrarea pe piața forței de muncă a acestora. În plus, analiza arată o incidență foarte mare a persoanelor cu dizabilități/boli cronice/ alte afecțiuni dificl de încadrat pe piața forței de muncă.

Sinteza măsurilor propuse, obiectivul specific corespunzător și grupul țintă vizat

Nr Măsura propusă Obiectiv specific Grup țintă vizat
10 Înființarea și dezvoltarea de întreprinderi sociale pentru inserția pe piața forței de muncă; OS4 persoane aflate în risc de sărăcie

persoane adulte șomere sau inactive;

persoane cu dizabilități;

11 Sprijinirea integrării pe piața forței de muncă a persoanelor ce provin din ZUM prin intervenții de sprijin pentru finalizarea studiilor, calificare profesională și mediere; OS4
12 Sprijinirea uceniciei în rândul tinerilor din ZUM; OS4

Acces la servicii

  • Problema 6. Acces redus la servicii medicale și sociale

Amplasarea izolată a unora dintre ZUM-uri, dar și nivelul precar de educație sanitară și educație pentru sănătate în rândul locuitorilor conduc la o accesare redusă a acestora a serviciilor medicale și sociale. Din întâlnirea tematică pe tema sănătății a reieșit importanța unor măsuri proactive de prevenție pentru sănătatea și prezență mai susținută a asistenților comunitari, psihologilor și mediatorilor sanitari în comunitate, pentru a putea oferi sprijin integrat pe mai multe paliere.  Totodată, centrele de zi sau spațiile dedicate serviciilor medicale specializate necesită lucrări de modernizare sau creștere a capacității a găzdui activități de sprijin pentru integrare.

Sinteza măsurilor propuse, obiectivul specific corespunzător și grupul țintă vizat

Nr Măsura propusă Obiectiv specific Grup țintă vizat
13 Dezvoltarea unor centre comunitare integrate medico-sociale; OS5 persoane aflate în risc de sărăcie

părinți/ tutori/ îngrijitori informali ai ante-preșcolarilor/preșcolarilor/elevilor cu risc de părăsire timpurie a școlii;

copii/ tineri/ adulți/ vârstnici cu probleme de sănătate mintală, cu măsură de protecție specială etc.;

victime ale violenței domestice și familiile cu risc de violență domestică, victime ale traficului de persoane.

persoane cu dizabilități;

persoane vârstnice aflate în situații de dependență

copii în situații de dificultate;

14 Modernizarea spațiilor medicale sau sociale existente și creșterea capacității de găzduire a activităților de sprijin pentru integrare; OS5

 Spații publice urbane

  • Problema: Spații publice degradate și insuficient amenajate pentru nevoile oamenilor

Spațiile publice din interiorul sau din proximitatea zonelor urbane marginalizate sunt în general insalubre, neamenajate sau neadaptate nevoilor oamenilor.Totodată, amenajarea deficitară a spațiilor publice din proximitatea ZUM-urilor contribuie la segregarea acestora sau crează probleme de sănătate publică.

Sinteza măsurilor propuse, obiectivul specific corespunzător și grupul țintă vizat

Nr Măsura propusă Obiectiv specific Grup țintă vizat
15 Dezvoltarea de spații publice de calitate pentru persoanele din ZUM, ca spații de activități comunitare și sportive; OS6 persoane aflate în risc de sărăcie

 

16 Transformarea unor zone degradate, poluate, nesigure, din bariere fizice, în spații publice prietenoase și verzi; OS6
17 Facilitarea de activități sportive și comunitare în spațiile publice astfel create; OS6
  • Problema 7: Capacitate redusă de acțiune și coordonare din partea societății civile și a instituțiilor cu privire la situația de sărăcie din oraș

Toate ZUM-urile au o imagine negativă în percepția locuitorilor din restul orașului. Acest lucru este cauzat de interacțiunea scăzută dintre locuitorii din ZUM-uri și cei din restul orașului, cât și felului în care sunt reprezentate aceste zone în media locală. La acest lucru se adaugă capacitatea scăzută a societății civile de a adresa problemele acestor zone, cu intervenții susținute, pe termen lung, abordate integrat și în parteneriat.

Nr Măsura propusă Obiectiv specific Grup țintă vizat
18 Creșterea capacității de lucru și adresare a problemelor de sărăcie din oraș din partea societății civile. OS7 persoane aflate în risc de sărăcie

 

19 Parteneriat cu mass media locală pentru construirea unui mesaj pozitiv despre zone și transformarea acestera; OS7

 

Nr Măsuri necesare pentru rezolvarea problemelor zonelor urbane marginalizate (ZUM).

 

Cu marcaj culoare: prioritate principală

Fără marcaj culoare: prioritate secundară

Obiectivul specific SDL la care contribuie măsura Prioritate conform …
APL ZUM S.P. & S.C.
1 Îmbunătățirea condițiilor de locuire în stocul locativ public; OS1
2 Relocarea familiilor ce locuiesc în locuințe publice izolate, supra-aglomerate și/sau nesigure structural; OS1
3 Sprijin pentru creșterea siguranței locative a persoanelor din ZUM din perspectiva formelor legale și a actelor; OS1
4 Implicarea comunității în lucrările de renovare, inclusiv prin calificare la locul de muncă; OS1
5 Creșterea accesibilității pietonale în condiții de siguranță a locuitorilor din ZUM Mociur; OS2
6 Modernizarea drumurilor de acces spre ZUM Dealu Crucii și ZUM Mociur, pentru extinderea transportului public și accesibilitatea (mai) facilă a echipajelor de intervenție; OS2
7 Modernizarea străzilor din ZUM Mociur și ZUM Dealu Crucii; OS2
8 Creșterea participării și a rezultatelor copiilor la grădiniță și școală; OS3
9 Sprijin în integrarea copiilor din ZUM în școlile de masă; OS3
10 Înființarea și dezvoltarea de întreprinderi sociale pentru inserția pe piața forței de muncă; OS4
11 Sprijinirea integrării pe piața forței de muncă a persoanelor ce provin din ZUM prin intervenții de sprijin pentru finalizarea studiilor, calificare profesională și mediere; OS4
12 Sprijinirea uceniciei în rândul tinerilor din ZUM; OS4
13 Dezvoltarea unor centre comunitare integrate medico-sociale; OS5
14 Modernizarea spațiilor medicale sau sociale existente și creșterea capacității de găzduire a activităților de sprijin pentru integrare; OS5
15 Dezvoltarea de spații publice de calitate pentru persoanele din ZUM, ca spații de activități comunitare și sportive; OS6
16 Transformarea unor zone degradate, poluate, nesigure, din bariere fizice, în spații publice prietenoase și verzi; OS6
17 Facilitarea de activități sportive și comunitare în spațiile publice astfel create; OS6
18 Creșterea capacității de lucru și adresare a problemelor de sărăcie din oraș din partea societății civile. OS7
19 Parteneriat cu mass media locală pentru construirea unui mesaj pozitiv despre zone și transformarea acestora; OS7

 

Indicator Titlu intervenție propusă Finanțare propusă
H1 Renovarea stocului locativ public POR + surse proprii
S1 Facilitare comunitară, formare, adoptare de noi instrumente de lucru pentru:

1.1.îmbunătățirea relației proprietar-chiriaș, gestiunea stocului locativ public și responsabilizarea chiriașilor și proprietarilor pentru asigurarea mentenanței stocului locativ, inclusiv prin instituirea unor regulamente de ordine interioară;

1.2.activități de mediere pentru facilitarea relocării;

POCU
H2 Extinderea stocului locativ public, prin renovarea/extinderea de clădiri în proprietate publică și construcții de locuințe noi POR
S2 Asistență juridică pentru reglementarea actelor de identitate, de proprietate, de stare civilă (acolo unde este cazul) ce condiționează și obținerea drepturilor de asistență socială și încadrarea în școală a copiilor POCU
H3 Amenajarea în siguranță a accesibilității pietonale spre ZUM Mociur (reabilitare pasarela pietonală peste Râu Bârzava / formalizare și amenajare trecere la nivel cu calea ferată) POR
H4 Reabilitarea drumurilor de acces rutier spre ZUM Mociur, pentru a crește accesibilizarea spre/dinspre cartier; POR
H5 Reabilitarea căii de acces Str. Feroviarului – Str. Dealu Mare pentru extinderea transportului public POR
H6 Extinderea transportului public spre ZUM cu probleme de conectivitate Surse proprii
H7 Modernizarea și dotarea școlilor și grădinițelor din ZUM POR
S3 Formarea cadrelor didactice, atragere de noi cadre didactice de sprijin Surse proprii
S4 Programe de sprijin pentru recuperarea decalajelor de cunoștințe și abilități și facilitare a integrării POCU
H9 Înființarea de întreprinderi sociale (bază materială, dotări) POR
S5 Operaționalizarea întreprinderi sociale (cursuri de calificare, formare, asistență) POCU
S6 Programe de sprijin de tip A Doua Șansă, calificare profesională și mediere pentru integrare pe piața forței de muncă POCU
H10 Înființarea a două CCI (Mociur și Dealu Crucii) POR

Surse proprii

S7 Formare profesională și furnizare de servicii, campanii, educație pentru sănătate și prevenție; POCU
H11 Dezvoltarea unui spațiu de servicii medicale și recuperare kineto pentru persoane cu dizabilități POR
H12 Modernizarea centrelor de zi Surse proprii
H13 Dezvoltarea de spații publice moderne și sigure, ca loc de joacă pentru copii, sport și recreere pentru adulți (pt ZUM Moara Juracek, ZUM Dealu Crucii și ZUM Mociur) POR
H14 Dezvoltarea unui spațiu public verde, ca barieră de vegetație între halda de zgură și ZUM Dealu Crucii surse proprii
H15 Ecologizarea, amenajarea și accesibilizarea pentru activități de petrecere a timpului liber a malurilor Râului Bârzava, în prezent barieră naturală între oraș și ZUM Mociur POR + surse proprii
H16 Dezvoltarea unui centru multifuncțional ca spațiu pentru a găzdui activități sociale, comunitare sau culturale POR
S8 Campanii de sprjin pentru voluntariat, activități sportive, acțiuni comunitare, schimb de experiență și îmbunătățirea practicii locale, inclusiv sprijinirea unor acțiuni care să creeze contexte de interacțiune între locuitorii din restul orașului (în special a tinerilor) cu locuitorii din ZUM. POCU

Consultarea comunităților din ZUM în monitorizarea și evaluarea proiectelor realizate prin intermediul GAL va aduce numeroase beneficii cu privire la: împuternicirea membrilor comunității de a își exprima și susține nevoile și de a conlucra cu instituții și ONG-uri pentru a găsi soluții, o mai bună racordare a proiectelor la nevoile și specificul comunităților din ZUM, prin asigurarea unor bucle de feedback constante, o mai bună informare și asumare privind procesele desfășurare de GAL, drepturile și așteptările membrilor comunităților ZUM ca beneficiari. De asemenea, implicarea comunității ar sprjini mobilizarea acestora vectori activi de schimbare, nu ca receptori pasivi ai unor servicii/produse/investiții venite din exterior. Astfel, se vor avea în vedere pentru implicarea comunității în monitorizare și evaluare:

–              Personalizarea centrelor comunitare integrate spre a servi ca surse de diseminare a informației privind activitatea GAL (panouri colorate, instalații ș.a.) și colectare de feedback de la cetățeni (prin cutii de sugestii, chestionare și discuții cu cei care vin la CCI);

–              Integrarea în cadrul proiectelor hard și soft de formulare de feedback din partea beenficiarilor și/sau metode calitative de colectare de feedback (precum focus grup cu beneficiari, intreviu semi-structurat pe mostre de beneficiari ș.a.);

–              Desemnarea și lucrul constant cu reprezentanți de cartier: fiecare ZUM să fie reprezentant prin cel puțin o persoană care să monitorizeze și raporteze progresul lucrărilor, satisfacția cetățenilor beneficiari și sugestii pentru îmbunătățire;

–              Acțiuni cu copii și tineri, pe modelul prezentant ”Micul Cetățean”, pentru a colecta de la cei mici, în cadrul orelor de dirigenție sau al activităților non-formale de opinii privind vizibilitatea, rezultatele și satifacția cu privire la proiectele implementate în comunitate.

Setul de indicatori POCU și POR, de realizare și de rezultat, precum și indicatorii de rezultat (outcome) proprii SDL organizați pe forme de capital sunt prezenți în Anexa 22 la strategie.

 

Alocări bugetare disponibile

Obiectiv Intervenii hard (POR) Intervenții soft (POCU) Surse proprii și alte fonduri Total alocare prevăzută
OS 1: Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire din zonele marginalizate 2.550.000 185.000 100.000 2.835.000
OS2. Creșterea accesibilității și conectivității cartierelor marginalizate, pentru facilitarea accesului rapid și în siguranță al celor din cartiere la servicii publice și oportunități de muncă 1.350.000 90.000 1.440.000
OS3. Creșterea accesului și participării la educație a locuitorilor din zonele marginalizate 100.000 100.000 100.000 300.000
OS4. Creșterea participării populației din zonele marginalizate în activități generatoare de venit din economia formală 400.000 900.000 1.300.000
OS5. Deservirea populației din zonele marginalizate cu servicii socio-medicale de calitate 75.000 200.000 55.000 330.000
OS6. Creșterea accesului populației din zonele marginalizate din Reșița la spații publice de calitate, diverse ca funcțiuni și adaptate nevoilor și cerințelor comunităților 225.000 150.000 375.000
OS7. Creșterea coeziunii comunităților din ZUM și a integrării acestora în comunitatea mai largă a orașului 200.000 400.000 600.000
+ Costuri de funcționare legate de gestionarea implementării SDL și animarea comunității 315.000
TOTAL Buget SDL 4.900.000 2.100.000 495.000 7.495.000
TOTAL finanțare FEDR și FSE solicitată (inclusiv cofinanțarea națională aferenta 7.000.000

Din totalul bugetului POR + POCU, 30% a fost alocat intervențiilor de tip soft, cu finanțare FSE (inclusiv cofinanțarea națională) și 70% a fost alocat intrevențiilor de tip hard, cu finanțare FEDR (inclusiv cofinanțarea națională). În planul financiar al GAL Reșița se prevăd și intervenții cu finanțare din alte surse estimate la 395.000 EUR, ce vor fi acoperite fie din surse proprii ale primăriei sau alte finanțări.

ZONE URBANE MARGINALIZATE

gal-slide-1

Mociur

Zona Mociur – fostă colonie de muncitori cu locuințe în proprietate publică situată între situl industrial abandonat Mociur, Parcul Industrial Valea Țerovei și râul Bârzava, la aproximativ 2 km de centrul civic al Municipiului Reșița.

cladire-mociur-3d

Dealu Crucii

Dealu Crucii – fostă colonie de muncitori cu locuințe în proprietate publică și locuire informală alipită Haldei de zgură metalurgica veche Reșița, cu accesibilitate scăzută din punct de vedere al infrastructurii rutiere.

cladire-mociur-3d

Traian Lalescu

Traian Lalescu – zonă de tip ghetou în imobile cu locuințe sociale, situată la o distață de 1,8 km de centrul civic al Municipiul Reșița în aproprierea Combinatului Siderurgic TMK Reșița.

 

3

Moara Juracek

Moara Juracek – situat în zonă istorică a orașului cu locuințe sociale în clădire improprie locuirii, localizată în partea de est a municipiului în aproprierea platformei industriale dezafectate Stavila.

cladire-mociur-3d

Colonia Baraj

Colonia Baraj – fostă colonie de muncitori cu locuințe în proprietate publică, situată în extremitatea estică a Municipiului Reșița la limita intravilanului construibil cu probleme ridicate din cauza lipsei rețelelor tehnico-edilitare și a accesului auto.

Contact

Nu suntem în preajmă acum. Dar ne puteți trimite un e-mail și vă vom răspunde cât mai curând.

Not readable? Change text. captcha txt