Strategie de dezvoltare locala

Datele colectate prin Studiul de referință stau la baza estimării numărului de persoane aflate în risc de sărăcie de pe raza teritoriului SDL. Pentru această estimare s-a utilizat metodologia UE (indicatorul relativ de măsurare) ce ia în calcul un prag al riscului de sărăcie stabilit la 60 % din mediana națională a veniturilor disponibile pe adult-echivalent.  Din corelația realizată între numărul /componența familie și venitul declarat, au reieșit următoarele ponderi ale populației aflate în risc de sărăcie și excluziune socială estimate pe ZUM și ZUF aferente SDL.

Populația aflată în risc de sărăcie și excluziune socială estimată la nivelul ZUM-urilor și ZUF-urilor din Strategia de Dezvoltare Locală

ZUM                                      %                             ZUF                                                                                  %

ZUM A. Mociur                50.91                      ZUF 1 – Lunca Pomostului și Ind. Mociur              22.83

ZUM B. Dealu Crucii        33.33                     ZUF 2 – Rânduri, Orașul Vechi Muncitoresc          20.78

ZUM C. Traian Lalescu    35.00                     ZUF 3 – Libertății, Independenței, Pod TMK         10.00

ZUM D. Moara Juracek  31.25                     ZUF 4 – Cartier Stavila și Marginea                           15.42

ZUM E. Colonia Baraj      22.22                     ZUF 5 – Cartierul Lend                                                 9.23

Medie ZUM (ponderată)                              40.22     Medie ZUF (ponderată)                                             18.88

Estimarea numărului de persoane din teritoriul SDL

Indicatori cheie și praguri minimale pentru validarea zonelor urbane marginalizate incluse în SDL GAL Reșița, calculați în cadrul Studiului de Referință

Nivelul de calificare al adulților din gospodăriile chestionate

Proporția populației de 15 – 64 de ani care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu)

Proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice

Gradul de ocupare al membrilor familiei

Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii și nici nu urmează o formă de învățământ

Venitul lunar net al familiei

Poate mai mult decât alte orașe, Reșița s-a confruntat în ultimele decade cu un susținut declin demografic accelerat de restructurarea industriei grele a orașului. În perioada comunismului, UCMR Reșița era cea mai mare întreprindere de stat din economia României în ceea ce priveşte cifra de afaceri, capitalul social şi numărul de angajaţi, numărul total al angajaţilor în această perioadă depășind 22.000 de persoane. Împreună cu Combinatul Siderurgic Reșița, numărul de salariați în industria grea a orașul depășea în vremurile de glorie 35.000 de persoane, un volum care se reflecta în tipologia stocului locativ, numărul ridicat de ansambluri rezidențiale pentru muncitori/nefamiliști, ulterior abandonate, și o serie întreagă de facilități (eg. cantine, magazine, spații de servicii) care au rămas fără utilizare după restructurarea acestor două uzine. În prezent, UCMR și TMK (fostul CSR) mai angajează aproximativ 1500 de persoane, împreună. O mare parte din aces stoc construit devenit redundant a intrat ulterior în proprietate publică, depășind capacitatea de investiții în mentenanță, cu atât mai mult în reconversie. În plus, declinul demografic influențează negativ atractivitatea orașului pentru investitori, sceptici și privire la oportunitatea de a investi în fabrici și puncte de lucru într-un oraș cu o tendință foarte proeminentă de îmbătrânie.

Toate acestea au creat premisele accentuării problemelor de marginalizare cu care se confruntă unele cartiere din oraș, în prezent pungi de sărăcie. Fără nicio excepție, reprezentanții partenerilor sociali prezenți la consultări din domeniile social, medical, educațional, au fost de părere că problema sărăciei în Reșița este una în creștere, atât ca scară cât și din punct de vedere al complexității și implicațiilor.

Acest context al Reșiței face însă ca populația din ZUM, eminamente tânără, să reprezinte și o oportunitate pentru oraș, dacă eforturile partenerilor locali dau roade și se vor vedea rezultate și impact în materie de incluziune socială, creșterea nivelului de educare și participarea la economia formală.

Poziționarea geografică

Populația și caracteristicile demografice

Ocuparea, mediul de afaceri la nivel local și protecția socială

Educația

Locuirea și accesul la utilități

Accesul la instituții și servici publice (în principal servicii sociale, medicale/ medico-sociale)

Organizarea și coeziunea comunității și relațiile cu exteriorul

Proiecte desfășurate anterior în zonă

Comunitățile din ZUM sunt relativ diferite ca dinamică și compoziție, fapt influențat de istoricul formării acestora, dimensiune și tipologia locativă.

ZUM A. Mociur, comunitate tip ghetou în blocuri fostă colonie de muncitori, este caracterizată de supra-aglomerare/concentrare foarte mare de populație într-un spațiu locativ proiectat pentru un număr mult mai mic de locuitori. Astfel, comunitatea este scindată între persoane care își îngrijesc locuințele și curățenia în spațiile comune și alte persoane (văzuți a fi o minoritate) care neglijeazăcurățenia pentru care ceilalți fac eforturi. Cei din urmă sunt cu precădere familii disfuncționale, cu adulți dependenți de alcool, cu parcurs infracțional, uneori ocupând în mod abuziv (fără forme legale) locuințele respective. Din declarațiile colectate în urma focus grupului, coeziunea /simțul de comunitate a crescut în timp, locatarii organizându-se într-o asociațiede locatari (al cărei reprezentant, dl Bighy Istvan, a fost numit și membru în CD GAL). Asociația de locatari angajează o persoană care face curățenie pe scara blocurilor și în spațiile din jurul blocurilor, însă cetățenii deplâng faptul că această curățenie nu este menținută/respectată de toți locatarii.  Așadar, conflictele din comunitate apar, așa cum reiese din opiniile exprimate în focus grup, în special din disensiuni privind spațiile comune, dar și certuri ale copiilor care sunt preluate și se extind în certuri ale adulților părinți (eg. ”la locul de joacă sunt 2 leagăne pentru 200 de copii, vă dați seama că se ceartă pe ele copii, și-apoi ne certăm și noi de la ei”).

Similar tipologiei de relații din ZUM A. Mociur se înscrie și ZUM C. Traian Lalescu 18. O parte dintre locatari sunt atenți cu curățenia în spațiile comune, iar alții sunt acuzați de ceilalți că ”fac murdar”, ”distrug”, dezvoltă tot felul de improvizații inadecvate și estetic și ca siguranță.

ZUM B. Dealu Crucii (în limbaj popular Dealu Mare) este o zonă mai extinsă ca suprafață, cu locuințe individuale sau duplexuri, unde concentrarea mai redusăși lipsa spațiilor publice care să faciliteze interacțiunea oamenilor se reflectă într-o mai mică indicidentă a disensiunilor din comunitate, dar și o coeziune mai redusă a acestora. Relațiile din comunitate sunt uneori disturbate de certuri între familii/clanuri, așa cum reiese din presa locală. ZUM D. Moara Juracek se diferențiază de celalte ZUMuri prin faptul că comunitatea este mai unită, existând multe relații de rudenie dezvoltate gradual între cei prezenți. ZUM E. Colonia Baraj este cea mai puțin coezivă, fiind compusă din câteva familii care locuiesc în imobilul fostei colonii de muncitori și niste locuitori în case individuale gospodării de tip rural, cu foarte puține interacțiuni între aceștia. Dată fiind distanța față de oraș și lipsa oricăror servicii publice și de consum în zonă, cei din zonă petrec mult timp deplasându-se spre oraș pentru locuri de muncă, aprovizionare, școală ș.a.

Relația comunității cu autoritățile locale (tipul și calitatea comunicării, impactul intervențiilor anterioare, satisfacția cetățenilor cu activitatea autorităților, accesul la și calitatea serviciilor existente, încredere în autoritățile locale etc.)

În relație cu autoritățile locale, cele mai multe declarații și opinii ale rezidenților din ZUM colectate în focus grupuri și întruniri publice manifestă frustare și nemulțumire. Dată fiind proporția mare a celor din ZUM care locuiesc în stoc locativ public, cele mai multe nemulțumiri sunt legate de lipsa investițiilor în mentenanța clădirilor de locuit.

A fost remarcat că multe dintre întâlnirile care au avut loc în contextul pregării strategiei GAL au reprezentant prima interacțiune și comunicare directă între reprezentanți ai primăriei și comunitățile din ZUM. Comunicarea, ca frecvență, tip și calitate, e influențată spre negativ și ca urmare a faptului că atribuțiunile în primărie sunt foarte divizate, iar oamenii din comunitate nu știu/nu au acces la cei care au o legătura directă cu problema specifică cu care se confruntă. Se remarcă în plus că nu există nici o experiență a locuitorilor ZUM de a semnala/sesiza/de a se organiza pentru a notifica probleme și a-și revendica drepturile. Spre exemplu, reprezentanții serviciilor publice (a se vedea întâlnirea tematică din 19 oct, Anexa 25 au declarat că primesc foarte puține sesizări, iar legat de unele aspecte chiar nicio sesizare.

Încrederea în autoritatea locală este foarte redusă, fapt ce nu caracterizează în mod specific comunitățile din ZUM, ci toată populația Reșiței în ansamblul său. Reșițenii sunt caracterizați în general de lipsa încrederii și dezamăgire față de autorități, ceea ce este și o consecință a faptului că ultimii doi edili ai orașului au fost condamnați și au ispășit pedepse cu închisoarea privind fapte de corupție în relație cu utilizarea fondurilor publice pe care le-au gestionat.

Relația comunității cu societatea civilă (cu precădere din prisma intervențiilor anterioare)

Cele mai cunoscute și apreciate două organizații ale societății civile de comunitățile din ZUM sunt Fundația Humanitas Pro Deo (care desfășoară programe de afterschool și lucru cu copii în Mociur și Dealu Crucii) și Asociația Nevo Parudimos, care e implicată în desfășurarea a diferite proiecte de promovare a incluziunii sociale a romilor. Deși activitatea lor este apreciată, aceste două organizații însă nu sunt cunoscute în – și nici nu au capacitatea de a acoperi – toate ZUM din oraș și nevoile cu care se confruntă acestea.  Alte organizații desfășoară activități pentru nevoi specifice (eg. lucrul cu persoane cu dizabilități – Asociația pentru Copii Primăverii) și sunt cunoscute doar de familii care se confruntă cu astfel de nevoi. Un proiect apreciat a fost și Grădinița Estivală, desfășurat în Mociur de Salvați Copii, implicând copii preșcolari în activități educaționale, inclusiv de educație sanitară, pe timpul vacanței de vară. Din discuțiile cu oameni, există și percepția că proiectele ONGurilor, disparate, discontinue, sunt în fapt o sursă de bani pentru ONGuri și nu neaparat de impact în comunitate. Acest fapt este și o urmare a lipsei capacității ONGurilor locale de a acționa susținut, sustenabil, într-o abordare integrată și pe termen lung, pentru a construi relații de încrede și a genera rezultate durabile.

Relația comunității cu presa locală (cu accent pe imaginea comunității în presa locală)

Comunitățile marginalizate din Reșița au în general o imagine negativă hiperbolizată de presa locală, uneori cu ecouri și în presa națională. Aceasta se transpune într-o escaladare a reticenței și discriminării cetățenilor din restul orașului față de rezidenții din ZUM. Spre exemplu, la focus grupuri oameni din ZUM au declat că nu poți să chemi taxi în cartierul din care provin, ca taximetriștii pleacă din start de la premiza că rezidenții de acolo n-o să plătească/ sunt scandalagii/bețivi ș.a.. Angajatorii discriminează pe cei ce provin din aceste cartiere, generalizând că oamenii sunt neserioși, că fură etc. Cu toate acestea, la discuția cu repreprezentanții poliției (a se vedea întâlnirea tematică din 20 oct), polițiști prezențiau fost de părere că presa în general exagerează scandalurile din ZUM fiind în căutare de senzațional și că scandaluri care implică în fapt 2-4 oamenisunt prezentate în presă ca a fi implicat un întreg cartier.

Obiectivele specifice ale SDL GAL Reșița acoperă sectoarele tematice: infrastructură, mobilitate urbană, spații publice urbane, locuire, ocupare, educaţie, acces la servicii, comunitate şi imagine publică, fiind formulate, detaliate și transpuse în măsuri și intervenții pe baza unui larg proces consultativ, pornind de la analiza de nevoi și evaluarea problemelor și resurselor sociale, economice și de mediu din teritoriu. SDL va promova și asigura, prin tipologia măsurilor și a finanțării, o abordare integrată a problemelor identitificate în ZUM. Astfel, obiectivele specifice (OS) ale SDL GAL Reșița sunt:

Obiectiv Specific 1. Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire din zonele marginalizate

• Complementaritatea cu alte documente strategice:

Acest OS este corelat cu obiectivele ”Strategiei Naționale privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2015-2020”, respectiv obiectivul 2.6 care se referă la asigurarea accesului la servicii de locuire, în special pentru persoanele fără adăpost și pentru alte persoane care nu își pot permite o locuință. Punctul 2.6.1. din strategia națională vizează punctual Creșterea accesibilității și îmbunătățirea calității locuințelor, în special pentru populația vulnerabilă.

În plus, acest OS al SDL, se regăsește ca direcție de acțiune și în ”Strategia Guvernului României de Incluziune a Cetățenilor Români aparținând Minorității Romilor 2012-2020” care include, printre obiectivele sale specifice ”Asigurarea condiţiilor decente de locuit în comunităţile defavorizate din punct de vedere economic şi social, inclusiv în comunitățile de romi, precum şi asigurarea accesului la servicii publice şi la infrastructura de utilităţi publice.” Ca parte din acest obiectic strategic, strategia națională menționată vizează ca priorități:  realizarea de construcţii de locuinţe sociale la care să aibă acces nediscriminatoriu cetăţenii români aparținând minorității rome cu venituri reduse (prioritatea nr. 1); reabilitarea unor clădiri, aflate în proprietatea autorităţilor administraţiei publice locale, din zonele cu populație romă defavorizată (prioritatea nr. 2);  identificarea aşezărilor informale în vederea dezvoltării unor politici adecvate (prioritatea nr. 6). Toate aceste priorități ale strategiei guvernamentale se regăsesc și în măsurile și intervențiile propuse prin SDL GAL Reșița, pentru atingerea OS 1.

Obiectiv Specific 2. Creșterea accesibilității și conectivității cartierelor marginalizate, pentru facilitarea accesului rapid și în siguranță al celor din cartiere la servicii publice și oportunități de muncă..

• Problema: Condiții de locuire precară

În toate ZUM-urile din oraș,locuințele se află într-ostare avansată de degradare, cu racordare deficitară la utilități, unele dintre acestea devenind nesigure structural sau fiind amplasate în imobile inadecvate locuirii. Proporția locuințelor supraaglomerate este foarte ridicată, iar locuitorii se confruntă cu un grad ridicat de nesiguranță locativă (lipsa contractelor/formelor legale, contracte pe termen foarte scurt).

Sinteza măsurilor propuse, obiectivul specific corespunzător și grupul țintă vizat

• Problema 2: Accesibilitate redusă sau dificilă, organizată în condiții de nesiguranță

Accesul în unele din ZUM-uri se realizează prin căi de acces (rutiere sau pietonale) degradate, nesigure și/sau informale. De asemenea, amplasarea izolată a unora dintre ZUM-uri și racordarea deficitară la transport publicîngreunează accesul locuitorilor la locuri de muncă, la servicii publice de sănătate, educație, sociale și la aprovizionare.

Sinteza măsurilor propuse, obiectivul specific corespunzător și grupul țintă vizat

Educație

• Problema: Randament redus școlar și risc de părăsire timpurie a școlii

Analiza diagnostic a relevat faptul că există o foarte mare incidență a adulților care nu au terminat 8 clase, iar copii din ZUM-uri au dificultăți de a ține pasul cu performanțele școlare ale copiilor din celelalte medii. Există deopotrivă o problemă a nedecvării spațiilor școlare din ZUM-uri la nevoile din cartier, dar și o amplă discriminare ascunsă în școlile de masă față de copii care provind din ZUMuri.

Sinteza măsurilor propuse, obiectivul specific corespunzător și grupul țintă vizat

Ocupare

• Problema: Încadrare redusă în locuri de muncă din economia formală

Nivelul scăzut de educație și calificare profesională a adulților cauzează mari dificultăți în încadrarea pe piața forței de muncă a acestora. În plus, analiza arată o incidență foarte mare a persoanelor cu dizabilități/boli cronice/ alte afecțiuni dificl de încadrat pe piața forței de muncă.

Sinteza măsurilor propuse, obiectivul specific corespunzător și grupul țintă vizat

Acces la servicii

• Problema 6. Acces redus la servicii medicale și sociale

Amplasarea izolată a unora dintre ZUM-uri, dar și nivelul precar de educație sanitară și educație pentru sănătate în rândul locuitorilor conduc la o accesare redusă a acestora a serviciilor medicale și sociale. Din întâlnirea tematică pe tema sănătății a reieșit importanța unor măsuri proactive de prevenție pentru sănătatea și prezență mai susținută a asistenților comunitari, psihologilor și mediatorilor sanitari în comunitate, pentru a putea oferi sprijin integrat pe mai multe paliere.  Totodată, centrele de zi sau spațiile dedicate serviciilor medicale specializate necesită lucrări de modernizare sau creștere a capacității a găzdui activități de sprijin pentru integrare.

Sinteza măsurilor propuse, obiectivul specific corespunzător și grupul țintă vizat

 Spații publice urbane

• Problema: Spații publice degradate și insuficient amenajate pentru nevoile oamenilor

Spațiile publice din interiorul sau din proximitatea zonelor urbane marginalizate sunt în general insalubre, neamenajate sau neadaptate nevoilor oamenilor.Totodată, amenajarea deficitară a spațiilor publice din proximitatea ZUM-urilor contribuie la segregarea acestora sau crează probleme de sănătate publică.

Sinteza măsurilor propuse, obiectivul specific corespunzător și grupul țintă vizat

• Problema 7: Capacitate redusă de acțiune și coordonare din partea societății civile și a instituțiilor cu privire la situația de sărăcie din oraș

Toate ZUM-urile au o imagine negativă în percepția locuitorilor din restul orașului. Acest lucru este cauzat de interacțiunea scăzută dintre locuitorii din ZUM-uri și cei din restul orașului, cât și felului în care sunt reprezentate aceste zone în media locală. La acest lucru se adaugă capacitatea scăzută a societății civile de a adresa problemele acestor zone, cu intervenții susținute, pe termen lung, abordate integrat și în parteneriat.

Consultarea comunităților din ZUM în monitorizarea și evaluarea proiectelor realizate prin intermediul GAL va aduce numeroase beneficii cu privire la: împuternicirea membrilor comunității de a își exprima și susține nevoile și de a conlucra cu instituții și ONG-uri pentru a găsi soluții, o mai bună racordare a proiectelor la nevoile și specificul comunităților din ZUM, prin asigurarea unor bucle de feedback constante, o mai bună informare și asumare privind procesele desfășurare de GAL, drepturile și așteptările membrilor comunităților ZUM ca beneficiari. De asemenea, implicarea comunității ar sprjini mobilizarea acestora vectori activi de schimbare, nu ca receptori pasivi ai unor servicii/produse/investiții venite din exterior. Astfel, se vor avea în vedere pentru implicarea comunității în monitorizare și evaluare:

–              Personalizarea centrelor comunitare integrate spre a servi ca surse de diseminare a informației privind activitatea GAL (panouri colorate, instalații ș.a.) și colectare de feedback de la cetățeni (prin cutii de sugestii, chestionare și discuții cu cei care vin la CCI);

–              Integrarea în cadrul proiectelor hard și soft de formulare de feedback din partea beenficiarilor și/sau metode calitative de colectare de feedback (precum focus grup cu beneficiari, intreviu semi-structurat pe mostre de beneficiari ș.a.);

–              Desemnarea și lucrul constant cu reprezentanți de cartier: fiecare ZUM să fie reprezentant prin cel puțin o persoană care să monitorizeze și raporteze progresul lucrărilor, satisfacția cetățenilor beneficiari și sugestii pentru îmbunătățire;

–              Acțiuni cu copii și tineri, pe modelul prezentant ”Micul Cetățean”, pentru a colecta de la cei mici, în cadrul orelor de dirigenție sau al activităților non-formale de opinii privind vizibilitatea, rezultatele și satifacția cu privire la proiectele implementate în comunitate.

Setul de indicatori POCU și POR, de realizare și de rezultat, precum și indicatorii de rezultat (outcome) proprii SDL organizați pe forme de capital sunt prezenți în Anexa 22 la strategie.

Alocări bugetare disponibile

Din totalul bugetului POR + POCU, 30% a fost alocat intervențiilor de tip soft, cu finanțare FSE (inclusiv cofinanțarea națională) și 70% a fost alocat intrevențiilor de tip hard, cu finanțare FEDR (inclusiv cofinanțarea națională). În planul financiar al GAL Reșița se prevăd și intervenții cu finanțare din alte surse estimate la 395.000 EUR, ce vor fi acoperite fie din surse proprii ale primăriei sau alte finanțări.